O altfel de minoritate

Stare de fapt .Traim intr-o Romanie care inca isi negociaza febril o identitate europeana . In acest context cu iz incarcat de “aspiratie” , cuvantul de ordine al zilei devine, irevocabil, « standarde europene ». Acest atribut trebuie sa insoteasca fiecare aspect al spatiului romanesc :economia , justitia , politica, educatia ... Si pentru ca numai o societate egalitarista poate fi demna de Sesamul european, asigurarea de sanse egale pentru toti cetatenii Romaniei reprezinta un subiect obligatoriu in discursul elitelor guvernante , desi tendinta generala a societatii este dominata de stereotipii negative. Dezbaterile duse in toate forurile societatii (mass-media ,politica, spatiul privat) asupra integrarii minoritatilor se orienteaza in special spre comunitatile rroma, maghiara, homosexuala si,intr-un grad mai scazut , spre minoritatile religioase. In acelasi timp, se impune o extindere a problematicii in ceea ce priveste minoritatea genului. Din ce in ce mai mult, intervine in constiinta publica o intrebare : este femeia din Romania o minoritate?Daca femeile formeaza (numeric vorbind) majoritatea in societatea romana, cadrul guvernat de mentalitati patriarhale stabileste insa o alta oranduire.Corpusul social romanesc este dominat in cea mai mare parte de de idealul heterosexual masculin in virtutea caruia femeii ii este atribuit un statut de minoritate, in sensul de subordonare.
Rolul femeii in cuplul conjugal. . Structura caminului conjugal este in general una ierarhizata, in care varful piramidei este ocupat monarhiceste de barbat ca si “cap al familiei” in timp ce femeia este “mama” si “gospodina” prin definitie.
Organizatiile europene au produs pana acum un numar insemnat de studii care semnalau rata ridicata a violentei domestice impotriva femeii. Intr-un sondaj realizat din fonduri UE, 73% din subiectii intervievati au raspuns ca au fost implicati in in violente domestice .Dreptul « barbatilor de a « disciplina » femeia care a esuat la implinirea idealului feminin ( care sunt prea independente sau nu mai sunt atragatoare fizic) este omniprezent .In mediul rural, 93% dintre femei sunt violentate de partener, dintre care o mare parte zilnic, conditionare pe care acestea si-o asuma ca pe o stare de normalitate. Daca, in general, femeia din mediul urban va experimenta rusinea si va tine ascuns de societate faptul ca a fost agresata fizic , femeile de la sat nu isi ascund adesea semnele violentei si nu ezita sa povesteasca despre experientele lor, semn ca voilenta domestica face parte din organismul natural al comunitatii.
Violul in cadrul casatoriei nu este considerat infractiune, caminul conjugal fiind privit ca un “locus” naturalizat pentru reproducere, iar violenta domestica in spatiul public e privit de ceilalti o chestiune privata.
Odata ce femeia depaseste spatiul conjugal, se expune inevitabil violentei sexuale.De la hartuirea verbala practicata frecvent impotriva femeii pe strada la violuri,
femeia ramane ,in ochii comunitatii masculine, un obiect sexual. Relatarile din presa despre femei violate ( anormal de numeroase) sunt facute adesea in stil pornografic, cu scoala , adresa, varsta victimei iar interviurile presupun descrierea de catre aceasta a modului cum s-a petrecut incidentul. Specialistii spun ca presa pentru barbati are o preferinta pentru infractiunile sexuale care duce la identificarea patriarhala cu infractorul. .
Femeile din mass-media.Inr-o societate guvernata de idealul masculin de putere si inteligenta si in care rolul femeii ramane strans legat de statutul ancestral de fiinta reproducatoare duce la pozitionarea acesteia, intelectualiceste , in minoritate. Romania este una din tarile in care femeile muncesc acelasi numar de ore ca barbatii,insa aceasta este doar o consecinta a unei stari economice si un un fals indicator pentru egalitatea dintre genuri. Putine sunt femeile care reusesc sa ajunga in fruntea scarii profesionale.O demonstreaza numarul scazut de femei in functii de conducere sau profesii care reclama reponsabilitate sociala. Sa analizam , de exemplu tipologia femeii din mass-media. Cele mai multe dintre ele sunt asociate cu afectivitatea - este vorba de tipologia zanei (Andreea Marin, Raluca Moianu) ocrotitoarea familei: Mihaela Radulescu- cu divertismentul soft(Teo). Majoritatea femeilor care prezinta jurnalul de stiri sunt foarte frumoase(Celia Petricu, Oana Andone)-semn ca sunt pozitionate acolo ca semn al sexualitatii, insuflandu-se ideea ca , dincolo de infatisare, sunt simple cititoare depe prompter. Andreea Esca este poreclita “robotel”, ca o incununare ironica a eficientei sale in a citi de pe prompter. In contrast, lumea talkshow-ului, specie formativa a jurnalismului, este guvernat de barbati.
Universul mass-media nu confera femeilor suicienta incredere pentru a le lasa sa fie “formatori de opinie”, plasandu-le intr-o minoritate intelectuala.
Femeile presedintelui. Daca pana acum, femeia din politica era o specie rara, in cadrul guvernarii actuale, putem spune ca exista o afluenta de prezente feminine, un pas important pentru evolutia modelului de femeie puternica in Romania. Observam o particularitate. Majoritatea acstor femei au gravitat sau graviteaza , intr-o masura sau alta, in jurul presedinteui Basescu- Monica Macovei, Mona Musca, Elena Udrea, Adriana Saftoiu, Mioara Mantale-sunt femeile presedintelui. Se creeaza un beneficiu de ambele parti. Increderea acordata femeii provine de la cel mai important om din stat, un garant pentru posibiltatile feminine, iar acesta, la randul sau, mizeaza pe femei, ca parte importanta si dotata cu forta a electoratului. Femeia in politica inca se mai izbeste de sindromul minoritatii, dar se poate afirma ca are loc un proces viu de schimbare a mentalitatii, inca la cel mai inalt nivel, politica.
Cercul vicios al discriminarii. Intr-un sondaj efectuat in privinta locurilor periculoase din Bucuresti, 80%din intervievati(barbati si femei) au clasat in frunte cartierele marginase. Motivatia:tiganii. Acest exemplu arata procesul prin care se formeaza un adevarat cerc vicios al prejudecatii, la unele nivele inregistrandu-se chiar duble si triple discriminari( ex: o femeie de etnie rroma care vorbeste maghiara in Transilvania sau un maghiar homosexual). Fiecare individ se poate regasi intr-o minoritate, iar societatea suporta o puternica presiune stereotipica. Claustrarea mentalitatilor in spatiul stramt al prejudecatii are un raspuns-toleranta, insa din pacate, in cele mai multe cazuri, aceasta ramane un concept intepenit in zona teoriei.