Imagine a world without Romania

Toata gloria tarii in doar cinci minute de documentar...

Romania lui Turcescu

Nu as putea sa spun ca il simpatizez prea mult pe Robert Turcescu pentru ca sufera de aroganta tipica formatorilor de opinie de pe la noi.Dar trebuie sa recunosc ca volumul sau de publicistica Dans de Bragadiru picteaza societatea romaneasca atat de baroc incat ma simt obligata sa recomand aceasta carte pe blogul meu.
Folosindu-si intuitia si spiritul de observatie pe post de blitz,jurnalistul reuseste sa fotografieze Romania in toate ipostazele sale(mai putin cea de catwalk), rezultand in final un portofoliu numai bun de aruncat in ventilatorul de imagine al tarii.
Volumul lui Robert Turcescu poate fi impartit in trei paliere distincte. Primul este al prizei indirecte, al informatiei parvenite prin intermediul emisiunii sale de la radio, Romania in direct. Dincolo de microfon, Turcescu isi asculta cu constiinciozitate interlocutorii,le contorizeaza convingerile, si incearca apoi sa traseze , in scris, repere ale mentalitatii colective, pe care nu se fereste sa o taxeze « traim alturi de oameni a caror conceptie despre lume e un puzzle hidos construit cu fragmente de lecturi scolare, secvente din filme americane proaste, franturi de talk-show-uri si documentare de pe Discovery » De ce atatia romani sunt impotriva americanilor, de unde vine psihoza curelor de slabit, cum se traduce in constiinte mandria de a fi roman , sunt tot atatea subiecte transate in eter, si digerate apoi, cu pixul in mana. Pe alocuri,Robert Turcescu, se opreste din meditatie pentru a acorda cuvantul citirilor si ascultatorilor sai. Cele cateva scrisori extrase din corespondenta personala si transcrise de jurnalist in filele volumului constituie adevarate piese de rezistenta ale cartii. Reproduse cu exactitate neiertatoare, cu tot cu greseli gramaticale ,inducand o senzatie de rasu’-plansu’, acestea se constituie ca felii de viata autentica care vin sa coroboreze meditatia amara a jurnalistului asupra pitorestii lumii romanesti.Astfel de scrisori raman mereu fara raspuns, o data din buna cuviinta , dar si din neputinta, ceea ce il face pe sensibilul destinar sa incerce sentimentul remuscarii : « Ma simt neputincios si vinovat, dar eliberat ca un criminal dupa spovedanie ».
Al doilea registru la care subscrie publicistul este cel reportericesc, al realitatii radiografiate , apoi disecate.Tehnica este aceea a panoramarii dar si a scanarii nucleelor din care se compune viata cotidiana, Turcescu aruncand asupra lumii un ochean cu lentile superdioptrice. Romania consemnata de Turcescu in direct, cand pe ton zeflemitor, cand amar, cand revoltat, este una in care copiii isi asteapta 12 ore parintii sa vina acasa, adolescentii de 15 anii merg la vot cu buletinele parintilor lor, spaga este asemenea vitaminelor un necesar zilnic pentrul bunul mers al lucrurilor iar tabloul de intretinere reprezinta o fresca a incercarii disperate de supravietuire de pe o zi pe alta. « Restantele vorbesc despre saracie, aprtamentele debransate-despre disperare.Foaia de intretinere din holul blocului e tot ce vrei :barometru pentru nivelul de trai, indicator despre politica partidului aflat la guvernare, telenovela, film de actiune cu batai in teava, poveste despre viata sau relatare despre cum se moare « .
Dincolo de povestile cotidiene ale romanilor, Dans de Bragadiru contine si cateva file de jurnal. Citiorul va fi uimit de franchetea cu care Robert Turcescu isi etaleaza slabiciunile si vulnerabilitatile pe masa de operatie,devenind personaj in propria sa carte.Un personaj care iubeste frenetic femeile, divorteza, isi indoapa copilul cu dulciuri si jucarii in weekend pentru a compensa absenta sa de peste saptamana, isi pierde tineretea incet si sigur, isi contempla copilaria pierduta, e mereu in cautarea unui loc pe care il numeasca « acasa ».Iata un Robert Turcescu pe care inca nu il cunoasteam : melancolic, romantic, carnal.
Cartea lui Robert Turcescu nu este menita de a imbogati intelectualiceste. Lectura sa este asemenea unui dans cu autorul ei in care ambii parteneri stiu pasii dar unul conduce. Nuvelele cotidiene ale lui Turcescu contureaza un tablou pe care omul, fie el si mai putin inclinat spre reflexivitate, il panorameaza in fiecare zi.Insa tocmai acest lucru este meritul sau.Te face sa deschizi ochii mari la spectacolul lumii care se desfasoare nonsalant si frivol in fata ta, purtandu-si esentele la suprafata.Si odata extrase aceste esente din lucrurile marunte, cititorului nu-i ramane decat sa filozofeze simplu si frust : « Aceasta este Romania in care traim cu totii ».

Vanzand castraveti strainilor

LOL! Cica asa arta litoralul romanesc.Singurul lucru real din clipul urmator e fata!

Romanii-autoportret

Sunt o esentialista! Daca inainte credeam ca toate popoarele sunt la fel(ce viziune liberala!) acum nimeni nu ma mai poate convinge ca nu exista un specific national si nici nu ma poate opri sa impart in categorii. Poporul roman este resemnat, lenes si plin de simturi metafzice. Dincolo insa de acestea, se imparte in varii categorii, la fel de esentialiste. Si iaca ma pun sa enumar cateva dintre specii. Mentionez ca ordonarea este crescatoare ,de-a lungul lantului trofic.

Copilul strazii

Trasaturi ale speciei : Are burta rotunijita, semn de rahitism. Intr-o mana tine punga de aurolac iar in cealata un chistoc de tigara. Pozitia corporala este usor curbata, cu capul plecat si membrul superior intins in fata. Este un semn fals de neagresivitate. Pe chip i se citeste de cele mai multe ori un rictus, induiosator si scabros in acelasi timp.
Habitat: canale, parcuri, gari de nord, metrouri,CAP-uri parasite de la marginea oraselor.
Se hraneste cu: acetona, aracet, prelandez sau orice altceva din gama "vopseluri". Asemenea ursilor, pot fi gunoieri.

Rromul

Trasaturi ale speciei :pielea maslinie este o excelenta tehnica de camuflare in medii de saracie mizera. Palariile ca boruri de diverse latimi si fustele de culori vii asezonate cu banuti la codite sunt caracteristici care ii disting net de alte specii si care folosesc si in arta imperecherii (marimea borururilor palariei sunt indicii ale situarii pe scara ierarhica). Traiesc in grupuri compacte, functia alfa fiind detinuta de bulibasa. La fel ca si caii, se cauta de bogatie la dinti, unitatea de masura fiind gram aur per dinte.
Habitat: castele cu multe turnulete, case nezugravite, din ce in ce mai rar la cort( acesta era habitatul stramosului mitologic al acestei specii, ala de tot il picta Grigorescu).
Se hraneste cu: lebede si "mamaliga branzali"

Taranul roman

Trasaturi:ochi blajini, medidativi, maini batatorite. Intr-o mana tine sapa iar pe umar grebla.Fata de stramosii mitologici, Horia ,Closca si Crisan, aceasta specie s-a adaptat (mai ales in timpul glaciatiunii sovietice)dezvoltandu-si un eficient sistem de resemnare in fata vitregiilor vremii astfel ca nici Era Uniunii Europene nu-i va putea condamna la extinctie.
Habitat: vatre de sate de-a lungul cursurilor de rau, de-a lungul soselelor si in depresiuni.Satele pot fi compacte, rasfirate sau risipite.... cel putin asa am invatat la geografie in clasa a 8-a.
Se hranesc cu: tot ce le ofera raul, ramul...

Muncitorul

Trasaturi: Bascalie de proletar si jeans second-hand. De multe ori prezinta nas rosu, mecanism de adaptare la mediile de birt unde mai vaneaza cate o cinzeaca. In mana tine mai mereu o sacosa de rafie in care se afla sticla de dat la schimb. Stramosul mitologic: Lenin.
Habitat: Armonia, Rulmentul, Otelul, Sidex, Tesatura si multe alte combinate si fabrici. apartament la parter in blocuri vechi de placi.
Se hranesc cu: spirtoase, coniacuri, bericioaice.Mai serveste si bors de zarzavta cules propaspat din straturile sadite in fata blocului.

Burghezul

Trasaturi: este specia cea mai variata si cu cele mai multe increngaturi. dintre ele: increngatura intelectualilor, a economositilor,a inginerilor, a medicilor etc. Trasatura comuna este ca , asemenea boilor, trag la jugul economiei de tranzitie.
Habitat: bloc cu interfon, apartament 2-3 camere, obligatoriu cu peretii sparti , spoturi pe arcade si jaluzele verticale.
Se hranesc cu: produse la reducere din lanturile de hypermarket-uri precum Metro sau Kaufland.

Politicianul

Trasaturi: este fruntea lantului trofic.Se deosebeste prin marimea burtii si soricul gros de pe obraz.Ce mai ,el este regele junglei!
Habitat: sofalele Parlamentului, case de vacanta, Buj Al-Arab.
Se hraneste cu: sangele tarii.

Ar mai fi bineinteles si altele : specia bisnitarului, a studentului, a pensionarului. Despre acestea insa, poate data viitoare.

Revelatia zilei!Romania insingurata.

Acum cateva zile am interprins o activitate care unora poate sa le para ciudata dar de care eu una nu pot sa ma dezvat, in special in zile posomorate: bilantul prietenilor.Dispozitivul de calcul pe care il folosesc in aceasta operatiune economica( care uneori da si cu minus, in functie de capriciile mele sau ale lor)este messengerul,cea de-a 8 minune a lumii...tehnologice.
Si tot socotind eu de zor, ma pocneste deodata in bostan o revelatie: un sfert din lista mea este compusa din amici care nu mai salasluiesc de mult in Romanica.Nu mult mi-a trebuit sa pasesc si pragul unei mini-psihoze: tara noastra este evacuata!Incet dar sigur..Pai haideti sa socotim: 15 bucati prieteni din lista emigranti cu acte in regula, vreo 20 cunostinte a caror parinti trimit pachete cu autocarul sau bani prin Western Union(asta a fost invantat numai pentru romani, asa-i?), vreo 10 colegi care-si petrec verile servind cafele italienilor si hamburgeri americanilor( vivat American Travel!), vreo 7 care inca asteapta viza, cateva prietene care isi cauta iubit strain pe hi5 si in fine, vreo 30 de prieteni deziluzionati, asadar predispusi sever la emigrare.Iar asta se intampla doar in microuniversul meu.Ne vindem tara pe mitologicii 10 arginti...Iar tristetea cea mai mare este ca merita!
Nu peste mult timp vom avea o tara populata de vile hidoase in care termopanele izoleaza fonic si termic singuratatea.Din cand cand, in pietele si parcurile oraselor goale,cineva va sta incovoiat pe cate o banca asemenea unui pensionar parasit de toti, cautand amintirea in firul de orz pe care il serveste vrabiei.E chiar ea:Romania insingurata.Curtezana trista care si-a scos copiii la mezat.

Pentru ca ei cred ca suntem lumea a treia...

....fac videoclip la noi... Saracia exotica!
Simian Mobile Disco-I believe...Enjoy!

Pazea!Cetateanul face presa.

Jurnalismul 2.o de o parte a baricadei.Tanar, viril, se bucura de avantajele interactivitatii totale, e oblojit de minunile tehnologiei moderne si da cuvantul tuturor, fara restrictii. Pe cealalta parte, batranul jurnalism clasic, fara sclipici si fara trendisme, cu reputatie ponosita, mizand pe informatia filtrata, pe cateva condeie pricepute, pe deontologii.Cam acestea sunt premisele celui mai nou conflict mediatic.Intre jurnalismul clasic si cel cetatenesc nu este loc de conjuctia "si", ci numai pentru "versus". Fara a intra in dedesupturile psihologice ale acestui raboi de transee, ne rezumam la a consemna cateva asemenari si ceva mai multe deosebiri.

Asemanari

1) Eyes on the world!Atat bloggerii cat si jurnalistii sunt coautori ai jurnalului intim al lumii.
2)Miza bataliei e aceeasi:publicul,maria sa!
3)Si bloggerul si jurnalistul sau ne informeaza, sa ne transmit parerea lor sau vor pur si simplu sa ne faca sa ne simtim bine.Asta inseamna ca in ambele domenii, sunt indeplinite 3 funcii capitale: informativa,formativa si divertiva.
4) Nasc formatori de opinie! La Tv ascultam de Turcescu, pe blog de Comanescu!

5)Last but not least,poti sa pui mana pe un Pulitzer profesand in oricare dintre aceste domenii...sau cel putin asa spune Madalina!

Deosebiri

1)Mine all mine!La umbra racoroasa a libertatii, ferit de politici editoriale stricte, de monopolul trusturilor media, sau pur si simplu de un sef nasol care se gaseste sa iti spuna ca materialul pe care l-ai redactat cu tot elanul tau creator e pleasca, bloggerul scrie ce vrea el: real sau himeric, la obiect sau metafizic-obscur, sublim sau de rahat.
2)In legatura cu ultimul cuvant din fraza de deasupra, ma intreb daca ma va cenzura cineva.Iata o alta deosebire.Nu tu cenzura, nu tu Ralu Filip!
3)Daca materialele aparute in mass-media acreditate se supun interesului public, bloggingul acopera subiectele de nisa, care pot reprezenta informatii valoroase,pe langa care presa trece fluierand. Ignorarea unor domenii creeza consumatorului frustrare, care asaza mana pe mouse si incepe sa caute intr-un loc ce are mai multa arie de acoperire,Internetul.Si unde ajunge?Pe un blog,of course.

4)Vivat multimedia!Nici nu trebuie sa scriu mai mult.

5)Interactivitatea este asul din maneca bloggingului, si un deziderat mult prea provocator pentru mediile traditionale.
6)Pe de alta parte, credibilitatea este punctul forte al presei clasice si in acelasi timp capitolul la care bloggingul primeste un punctaj mic. Daca jurnalistii verifica informatia din mai multe surse,o filtreaza si o decanteaza, jurnalistii cetateni scriu ce le pofteste mintea...si atat.
7)A little bit of passion! Bloggingul este contestatar, splendid justitiar, nervos, haios, palpitant! Media e obiectiva, detasata, aroganta si...cam plictisitoare.
8)Bloggeri nu se simt amenintati de jurnalisti.Jurnalistii da!
9)Spiritul veacului! Presa e prafuita, bloggingul e trendy.
10)Ultima e cu invitatie la dezbatere: bloggingul vrea sa fie jurnalism, dar jurnalismul nu il lasa.

Tudorian versus morometian

Acum cateva zile, s-a intors sora mea dintr-o luna de miere intarziata pe meleaguri britanice. Revenirea in Romania ii imprimase pe fata o expresie pe care o observ des la toti compatriotii care se intorc din excursii in strainatate, o amestecatura de sictir, revolta molcoma si dor de duca. A adus cu ea farfurioare decoarative, magneti de frigider imprimati cu Podul Londrei, Big Ben si alte repere turistice plus multe fotografii.Imortalizasera strazile cochete ale capitalei, parada caciulilor lanoase de la Buckingham,pietrele sacre ale Stonhenge-ului, insa ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost frumusetea zonei rurale britanice.Drumuri imaculate incadrate de mici garduri din piatra de rau unde praful nu indrazneste sa se ridice, cochete case tudoriene, giorgiene ca niste giuvaieruri de anticariat.Gradini splendide. Iahturi albe de pescuit in portulete tacute.Puburi sic,cu iz de muzeu, unde englezii roscovani isi servesc berea sub picturi baroce sau colectii de arme medievale.Toate astea in satuce anonime, neincadrate pe harta turistica.
Am incercat sa fac un exercitiu de imaginatie si sa-l plasez pe bunicul meu in ruralitatea aceea insulara, incantatoate.Bunicul meu cu bascuta lui de comunist(inca !), cu ciupici scortosi de lana indesati in galosi de plastic gri jucand cricket duminica la sosea cu roscovanii aia voiosi. Apoi pe bunica mea cu batic inflorat luat de mama din bazar de la Suceava stand la o bere pe canapeaua de piele maro din pubul fotografiat de sora mea.A fost mai mult decat un act de a compara doua culturi diferite, a fost mai mult decat un act sarcastic, a fost un act de coenstientiare ca istoria si-a batut joc de noi !Iar cand spun istorie,vorbesc in maniera eufemista pentru ca , sa nu uitam, istoria o fac oamenii.Istoria asta facuta de oameni nerozi a facut ca civilizatia sa incremeneasca in urme cu cateva secole in majoritatea asezarilor rurale de pe la noi.A intepenit printre scaieti, pe ogoarele patriei, prin baltocele drumurilor de tara in care-si scalda puta puradeii.Uite cum ei joaca voiosi cricket iar taranul roman da cu sapa in pamant la fel cum ala din proverb da cu bata in balta. Uite cum ei se incalzesc la semineu in casele lor georgiene si tudoriene pe cand bunicii mei fac focul cu ciucalai in soba de lut,iar cainele urla in curte a calicie. Da bine macar ca au antena parabolica pe varful casei, din aia Digi Tv,mandra emblema a civilizatiei !
Am observat insa si o trasatura comuna intre satele noastre si ale lor :lipsa populatiei tinere.Dar daca la ei e asa pentru ca zona rurala e refugiul celor trecuti de varsta a doua care s-au saturat de vacarmul oraselor, care au lasat costumul pentru a gradinari si a se plimba cu atv-ul pe campuri verzi, la noi treaba sta altfel.Toti cei tineri si-au facut bocceaua si au fugit de saracie condusi de mirajul capsunelor si a maslinelor.Iar unii dintre acestia s-au mai si intors sa contruiasca o viluta parintilor, asa, ca un gest nostalgic,ca o ironie calda...Dar au ramas batranii nostri, pentru ca lor saracia le sade la fel de bine ca si costumul popular de mers duminica la biserica. Ei nu se sinchisesc de conditia lor sociala de tarani ramani ,filozofind precum Constantin Noica: "Daca istoria a facut pipi pe mine, fac si eu pipi pe istorie."

Leapsa

La rugamintea Alexandrei, initiatoarea de lepse,3 site-uri deloc plictisitoare:

igu.ro/latrecut...cel mai interesant blog pe care l-am citit vreodata! o sa va amintiti de o generatie pierduta,de copiii inceputului de tranzitie,...de noi! amintiti-va de gumele Turbo, de Captain Planet, de jocul cu cornetele si multe alte lucruri...O a radeti si o sa plangeti!

dailydigitalphoto.com...in fecare zi, o poza super si un castigator...sa vedeti cam cam ce fotografii stiu sa faca niste amatori...si daca va pasioneaza, puteti incerca!

revistasunete.ro...pentru ca revista nu prea se gaseste in Iasi (doar la Diverta) intrati pe site!Numai muzica de calitate,artisti adevarati, recenzii extraordinare...de cand o citesc, mi-am triplat volumul de cultura muzicala...si daca tot intrati , dati click pe Manifest yourself!O sa ascultati acolo niste trupe care vor sa s afirme..dar votati cu 5 una singura:Rava!..pentru ca e trupa prietnului meu:))))


leapsa merge mai departe catre:

http://iasibea.blogspot.com/
http://fashitude.blogspot.com/
http://sebastiansebo.blogspot.com/

O altfel de minoritate

Stare de fapt .Traim intr-o Romanie care inca isi negociaza febril o identitate europeana . In acest context cu iz incarcat de “aspiratie” , cuvantul de ordine al zilei devine, irevocabil, « standarde europene ». Acest atribut trebuie sa insoteasca fiecare aspect al spatiului romanesc :economia , justitia , politica, educatia ... Si pentru ca numai o societate egalitarista poate fi demna de Sesamul european, asigurarea de sanse egale pentru toti cetatenii Romaniei reprezinta un subiect obligatoriu in discursul elitelor guvernante , desi tendinta generala a societatii este dominata de stereotipii negative. Dezbaterile duse in toate forurile societatii (mass-media ,politica, spatiul privat) asupra integrarii minoritatilor se orienteaza in special spre comunitatile rroma, maghiara, homosexuala si,intr-un grad mai scazut , spre minoritatile religioase. In acelasi timp, se impune o extindere a problematicii in ceea ce priveste minoritatea genului. Din ce in ce mai mult, intervine in constiinta publica o intrebare : este femeia din Romania o minoritate?Daca femeile formeaza (numeric vorbind) majoritatea in societatea romana, cadrul guvernat de mentalitati patriarhale stabileste insa o alta oranduire.Corpusul social romanesc este dominat in cea mai mare parte de de idealul heterosexual masculin in virtutea caruia femeii ii este atribuit un statut de minoritate, in sensul de subordonare.
Rolul femeii in cuplul conjugal. . Structura caminului conjugal este in general una ierarhizata, in care varful piramidei este ocupat monarhiceste de barbat ca si “cap al familiei” in timp ce femeia este “mama” si “gospodina” prin definitie.
Organizatiile europene au produs pana acum un numar insemnat de studii care semnalau rata ridicata a violentei domestice impotriva femeii. Intr-un sondaj realizat din fonduri UE, 73% din subiectii intervievati au raspuns ca au fost implicati in in violente domestice .Dreptul « barbatilor de a « disciplina » femeia care a esuat la implinirea idealului feminin ( care sunt prea independente sau nu mai sunt atragatoare fizic) este omniprezent .In mediul rural, 93% dintre femei sunt violentate de partener, dintre care o mare parte zilnic, conditionare pe care acestea si-o asuma ca pe o stare de normalitate. Daca, in general, femeia din mediul urban va experimenta rusinea si va tine ascuns de societate faptul ca a fost agresata fizic , femeile de la sat nu isi ascund adesea semnele violentei si nu ezita sa povesteasca despre experientele lor, semn ca voilenta domestica face parte din organismul natural al comunitatii.
Violul in cadrul casatoriei nu este considerat infractiune, caminul conjugal fiind privit ca un “locus” naturalizat pentru reproducere, iar violenta domestica in spatiul public e privit de ceilalti o chestiune privata.
Odata ce femeia depaseste spatiul conjugal, se expune inevitabil violentei sexuale.De la hartuirea verbala practicata frecvent impotriva femeii pe strada la violuri,
femeia ramane ,in ochii comunitatii masculine, un obiect sexual. Relatarile din presa despre femei violate ( anormal de numeroase) sunt facute adesea in stil pornografic, cu scoala , adresa, varsta victimei iar interviurile presupun descrierea de catre aceasta a modului cum s-a petrecut incidentul. Specialistii spun ca presa pentru barbati are o preferinta pentru infractiunile sexuale care duce la identificarea patriarhala cu infractorul. .
Femeile din mass-media.Inr-o societate guvernata de idealul masculin de putere si inteligenta si in care rolul femeii ramane strans legat de statutul ancestral de fiinta reproducatoare duce la pozitionarea acesteia, intelectualiceste , in minoritate. Romania este una din tarile in care femeile muncesc acelasi numar de ore ca barbatii,insa aceasta este doar o consecinta a unei stari economice si un un fals indicator pentru egalitatea dintre genuri. Putine sunt femeile care reusesc sa ajunga in fruntea scarii profesionale.O demonstreaza numarul scazut de femei in functii de conducere sau profesii care reclama reponsabilitate sociala. Sa analizam , de exemplu tipologia femeii din mass-media. Cele mai multe dintre ele sunt asociate cu afectivitatea - este vorba de tipologia zanei (Andreea Marin, Raluca Moianu) ocrotitoarea familei: Mihaela Radulescu- cu divertismentul soft(Teo). Majoritatea femeilor care prezinta jurnalul de stiri sunt foarte frumoase(Celia Petricu, Oana Andone)-semn ca sunt pozitionate acolo ca semn al sexualitatii, insuflandu-se ideea ca , dincolo de infatisare, sunt simple cititoare depe prompter. Andreea Esca este poreclita “robotel”, ca o incununare ironica a eficientei sale in a citi de pe prompter. In contrast, lumea talkshow-ului, specie formativa a jurnalismului, este guvernat de barbati.
Universul mass-media nu confera femeilor suicienta incredere pentru a le lasa sa fie “formatori de opinie”, plasandu-le intr-o minoritate intelectuala.
Femeile presedintelui. Daca pana acum, femeia din politica era o specie rara, in cadrul guvernarii actuale, putem spune ca exista o afluenta de prezente feminine, un pas important pentru evolutia modelului de femeie puternica in Romania. Observam o particularitate. Majoritatea acstor femei au gravitat sau graviteaza , intr-o masura sau alta, in jurul presedinteui Basescu- Monica Macovei, Mona Musca, Elena Udrea, Adriana Saftoiu, Mioara Mantale-sunt femeile presedintelui. Se creeaza un beneficiu de ambele parti. Increderea acordata femeii provine de la cel mai important om din stat, un garant pentru posibiltatile feminine, iar acesta, la randul sau, mizeaza pe femei, ca parte importanta si dotata cu forta a electoratului. Femeia in politica inca se mai izbeste de sindromul minoritatii, dar se poate afirma ca are loc un proces viu de schimbare a mentalitatii, inca la cel mai inalt nivel, politica.
Cercul vicios al discriminarii. Intr-un sondaj efectuat in privinta locurilor periculoase din Bucuresti, 80%din intervievati(barbati si femei) au clasat in frunte cartierele marginase. Motivatia:tiganii. Acest exemplu arata procesul prin care se formeaza un adevarat cerc vicios al prejudecatii, la unele nivele inregistrandu-se chiar duble si triple discriminari( ex: o femeie de etnie rroma care vorbeste maghiara in Transilvania sau un maghiar homosexual). Fiecare individ se poate regasi intr-o minoritate, iar societatea suporta o puternica presiune stereotipica. Claustrarea mentalitatilor in spatiul stramt al prejudecatii are un raspuns-toleranta, insa din pacate, in cele mai multe cazuri, aceasta ramane un concept intepenit in zona teoriei.

Castelul Bran cumparat de Michael Jackson

Nici bine nu s-a incheiat disputa dintre statul roman si arhitectul din New York asupra dreptului de proprietate pentru Castelul Bran, ca incep sa apara cumparatorii. Cotidianul Washington Post a anuntat partile interesate in achizitionarea celebrului castel si trebuie sa va spunem ca nici acestea nu sunt cu mai putin faimoase decat cladirea in care a abitat cel mai temut vampir al tuturor timpurilor. Starbucks, cel mai mare lant de cafenele din lume , s-a asezat primul la coada. Odata devenit Dracula Lounge and Bar Cafe, in castel se vor putea servi probabil noi linii de cafea marca Starbucks cum ar fi Blood Expresso, Virgin Zombie Frappe sau un delicios dracucinno..Alt ofertant este Disneyland. Acestia vor sa achizitioneze Branul constienti fiind ca progeniturile modernitatii nu mai gusta basmele cu zane, soricei si albe ca zapada. Ei vor mutanti, extraterestri,binladeni dar si traditionalii vampiri.
Nu in ultimul rand ,Michael Jackson isi doreste si el cu ardoare Branul. De data asta nu din excentricitate. Pur si simplu uitandu-se in oglinda, si-a dat seama ca are nevoie urgent de un loc unde sa se simta ca acasa si sa bantuie in voie...

Transportul la romani

Prin urmatorul fotoreporataj care surprinde peisajul complex al transporturilor romanesti, doresc sa va asigur ca desi adaptat la creintele europene(?), acest domeniu isi pastreaza specificul national. Chiar daca vom avea autoturisme ecologice, piste pentru biciclete, sosele corespunator marcate, un drum prin tara noastra nu isi va pierde farmecul gropilor, depasitul carutelor sau contemplatul traseistelor..De asemenea nimeni nu te va injura ca ai conduce ca un european.Traditionala urare "conduci ca la Botosani" va dainui ca semn al neclinirii spritului autohton.



FRUMOASA SI BESTIA

Iata o dovada pentru faptul ca apartenanta la nobila familie europeana nu stirbeste nicidecum identitatea nationala...trai european, indeletniciri traditionale..
Acest tip de transport poate identificat cu precadere in zonele rurale unce imigrantul intors de pe plaiuri europene isi duce lemenele spre somptuasa sa vila din satul natal, unde bineinteles termoficarea este inca un concept futurist..


DACIA FOREVER

Glorie productiei nationale de autoturisme! Tot Dacia noastra, fie ea 1300 sau Logan, este cea mai fiabila masina . Poate transporta orice are nevoie romanul: saci de cartofi, de fasole, caramizi,frigidere,bradul pentru impodobit, porci, vitei,soacre si nurori, si nu in ultimul rand...capite de fan!





DRUMURILE NOASTRE TOATE...

Inca de pe vremea lui Toma Alimos, romanul se infratise cu natura.Iata,legenda continua si in modernitate! Desi avem o retea de sosele ultra modernizata, aceata nu stinghereste in nici un fel armonia peisajului natural...

MANDRIA NATIONALA

In Romania prostiutia de sosea nu va fi
interzisa! Asta pentru ca traseistele romance
sunt un element care contribuie la mentinerea
imaginii Romaniei ca "fabulous spirit"!Fara ele
ne-ar fi mult mai greu sa ne vindem imaginea
de tara.








REVOLTA

Pantru ca a fi si rrom si in scaun cu rotile ar insemna o expunere prea mare la discriminare, cetatenii de etnie prefera sa foloseasca in alte scopuri carutul atunci cand sunt in public, cum ar fi shoppingul la mall.








BICICLETA ALEGORICA

Dupa ce purcelul a fost eutanasiat in conformitate cu toate reglementarile europene, acesta este condus pe ultimul drum,conform traditiei, de catre stapanul si prietenul sau cel mai bun. Este un drum alegoric, ilustrand ironia mortii avand in vedere ca porcii sunt sacrificati pentru ca sunt suficient de grasi iar semicursiera este una dintre cele mai bune metode de a slabi..


SARETA LUI MOS GERILA

Corespondentul autohton al lui Rudolph the Red Nosed Rendeer este Magarusul Misu. Mos Gerila tocmai a incarcat sareta lui magica cu toate cadourile pentru copii cuminti din Romania iar Misu executa acum un exercitiu de decolare.

Mostenirea Marelui URS (S)...

A fost odata ca niciodata o tarisoara tare frumusica ce era comunista.Comunismul fusese adus incalecat pe-o sa pe tancurile sovietice potcovite cu sapte randuri de potcoave, in virtutea faptului ca Imparatul Rosu castigase la intalnirea cu alti imparati ce avuses loc la Jalta jumatate din imparatia Europei.
Imparatul Rosu era un om foarte bun care dorea ca toti supusii sai sa fie egali in fericirea lor.Si intr-adevar, toti locuitorii tarii tare frumusele erau fericiti. Acestia munceau cu drag in fiecare zi , manuiau cu brate vanjoase si dibace strungul sau gauritorul cate 14 ore pe zi, apoi se indreptau cu inimile tresaltand de dragoste la intalnirile de partid. Copiii se duceau voiosi la scoala unde invatau limba rusa. Si pentru ca oamenii il iubeau atat de mult pe imparat, acesta a construit multe statui cu el si cu inteleptii de la care la randu-i a invatat. Troica fondatorilor socialismului marxist, Marx - Engels si Lenin, impreuna cu portretul de proportii gigantice al imparatului, intampinau oamenii in toate orasele tarii, indiferent ca ele erau lipite ori agatate pe cosurile fabricilor, in statiile de tren, in mijlocul campului ori pe zidurile latrinelor publice. Nu trebuia sa uiti niciodata ca ei erau langa tine, de veghe, privindu-te cu ochi binevoitori chiar si in celula lavatorului public unde gandul la ei nu-l parasea pe cetateanul iubitor nici macar cand tragea apa. Singura mahnire a oamenior era ca se mai gaseau "elemente burgheze" care le stinghereau munca la strung si ii facea confuzi, ca taranului "reactionar" refuza sa intre in CAP etc.Pentru ca aceste lucruri sa fie indrepatate, a fost desemnata o cohorta de zane bune care se numea Securitatea si care, atingandu-i pe toti aceia nemultumiti cu bagheta lor fermecata,le induceau fericirea pe data.
Venira apoi alte timpuri, in care tarisoarea cea frumusica avea de acum un imparat numai si numai pentru ea. Pe acesta il iubira si mai mult.Pentru ca le dadea oamenilor sana, unt si salam de soia careia ii facea sa creasca intr-o luna cati altii intr-un an.Ca sa nu mai vorbim ca scapase imparatia de datorii externe, fiind acum mai infloritoare ca oricand. De el ne aduc acum aminte manualele mai vechi la inceputul carora ne intampina portretul lui, numai ca se poate ca niste copii rai sa-i fi facut musteti si cornite intre timp.Tot niste copii rai, l-au legat si l-au impuscat.

Eu sunt copilul libertatii. Nu detin in garderoba memoriei uniforma de soim al patriei, nici basca proletarului, nici camasa patata de sange a revolutionarului. Am intampinat libertatea cu ochii inlacrimati, (asemenea altor prunci de varsta mea) pentru ca"A murit nea Ceaucecu".Plansul acela naiv era poate tristetea inconstienta a "omului nou",care isi pierdea creatorul. La o prima vedere, noua, copiilor libertatii, acele timpuri ni se prefigureaza doar ca franturi de legenda, coborate din amintirile parintilor nostri. Nu am trait tragedia reala a incercarii ideologice de scoatere in afara istoriei a unui intreg popor, de reducere a fiintei unui natiuni la behaitul ridicol al oilor lui Orwell. Cu toate acestea, purtam paradoxal in noi o era ce nu ne apartine, ca un fel de trauma placentara. Mostenirea Imparatului Rosu face parte si din ADN-ul generatiei noastre. Intr-adevar,am capatat ereditar destule , printre care sedentarismul national, confuzia la nivelul identitatii, spiritul corupt, neincrederea in "imparati", si cel mai important, resemnarea. Poate de aceea, Romania noastra tine incontinuu ritmuri de can-can, adica bate pasul pe loc, intr-o eterna stare de tranzitie. Ciudat lucru sa recunosti asta si sa simti inca umbra Marelui Urs la 3 luni de cand ne-am integrat voiosi in Imparatia Europei.